Astăzi vin cu o întrebare asupra ta la care sper să descoperim răspunsul împreună: Dacă „comparația este hoțul bucuriei”, cine este cel care orchestrează furtul?
O frază destul destul de banală și totuși extrem de profundă.
Zi de zi, fie că ne dăm seama sau nu, tindem să ne comparăm unii cu alții, fie că e vorba de aspectul fizic, de job , relație sau de bunurile deținute. Însă, cât de sănătos sau dăunător poate fi acest obicei?
La o primă vedere, ți s-ar părea un lucru firesc să te compari cu o persoană ce se află în jurul tău și probabil explicația ar sta în faptul că ai nevoie de un model în viață, de cineva după care să te ghidezi și pe care să-l întreci. Dar chiar așa să fie lucrurile?
Hai să-ți explic pe scurt ce se întâmplă cu mintea ta atunci când începi să te compari cu cineva, pentru a vedea că acest obicei vechi de când lumea, nu te ajută la nimic, ba chiar îți stă în calea planurilor tale.
În primul rând, începi să te subestimezi.
De ce? Motivul principal, nu ești ca el sau ea. Consideri că ești în inferioritate și că orice ai face nu vei ajunge acolo unde se află persoana cu care te compari.
În al doilea rând, începi să te plafonezi.
Mai exact, observând că în ciuda eforturilor tale nimic nu dă roade, începi să îți pierzi din speranță și încrederea în sine și renunți la anumite obiective care probabil că te-ar fi ajutat să obții ceea ce vrei.
În al treilea rând, devii captiv în propria ta cușcă.
Probabil că nu e tocmai cel mai frumos mod de a o spune, însă vinovatul pentru faptul că mintea și emoțiile încep să te controleze și să acționeze diferit față de cum ai vrea ești chiar tu.
Tot acest proces de comparație survine cu pași mici, dar avansează într-un ritm foarte alert dacă nu știi când să spui STOP.
Comparatia poate fi una pozitivă și te poate motiva să iei decizii mai înțelepte, dacă exemplul ales de tine este unul potrivit, în caz contrat, tocmai ți-ai dat acordul pentru sentință.
Dar comparația este parte din noi. Cum ne oprim?
Orice obicei are și un dezvăț și mulți dintre noi am experimentat și încă experimentăm pe baza acestui fapt, dar să vedem ce rămâne de făcut.
1. Descoperă-te pe tine
- Fiecare dintre noi este unic în felul său.
- Poate că ai o voce extraordinară, dar nu ai încercat niciodată să cânți.
- Poate că știi să desenezi, dar nu ai făcut nimic în acest sens.
- Sau poate ca ești un bun ascultător, însă nu ai conștientizat asta până acum.
- Asadar, analizeaza-te cu atentie, descoperă ce talente ai sau care sunt calitățile deosebite ce te definesc. Astfel, vei reuși să nu te mai compari cu cei din jurul tău, iar încrederea de sine va ieși la suprafață.
2. Învață din propriile experiențe
- Faptul că te aflii într-un moment nefericit sau că nu te bucuri acum de succesul la care ai visat nu trebuie să te descurajeze.
- Experiențele prin care trecem ne formează și ne pot ajuta să ajungem acolo unde dorim, atât timp cât continuăm să fim optimiști.
- Așadar, îmbrățișează lecțiile fiecărei etape ale vieții tale. Îți vor fi un real sprijin.
3. Fă-te auzit.
- De cele mai multe ori, ceea ce credem noi despre propria persoană nu coincide cu ceea ce cred ceilalți despre noi, corect?
- Tocmai de aceea, ar fi indicat să discuți mai des cu cei care te înconjoară, să te exprimi ori de câte ori ai ocazia, chiar dacă ți se pare mai greu.
- Astfel, oamenii vor începe sa te aprecieze și mai mult, iar tu vei căpăta încredere în forțele tale.
4. Înfruntă-ți fricile.
- A te dezvălui celorlalți exact așa cum ești tu nu e tocmai ușor, însă merită cu siguranță toate eforturile.
- Nu ai nimic de pierdut dacă încerci și de altfel, ai prefera să trăiești în frică toată viața sau să îți asumi să depășești orice obstacol?
- Alegerea depinde de tine, însă o teamă învinsă reprezintă o bătălie câștigată.
5. Fii cea mai bună versiune a ta.
- Dacă tot mai dorești să te compari cu cineva, compara-te cu tine.
- Tu ești singura persoană cu pe care ar trebui să încerci să o depășești și să o perfecționezi.
- Observă activitățile duse la capăt de tine ieri, acum o săptămână sau pe parcursul unui an.
- Cum ai evoluat? Ești mulțumit de rezultat sau crezi că este loc de mai bine? Astea sunt întrebările pe care ar trebui să le ai în minte, nu cele de genul “de ce x poate și eu nu?”.
Realitatea este că nu există nimic în afara noastră care să poată umple golul intern pe care îl simțim. Crede-mă, am încercat. Relații, bani, carieră, aprobarea de la alții și așa mai departe. Nimic nu funcționează.
Adevărata iubire de sine începe și se termină intern. Cadourile pe care le primim în viața noastră sau cadourile pentru care lucrăm neobosit, sunt subproduse minunate ale muncii pe care o facem pe plan intern. Nu mai căuta extern. Nu te mai compara cu ceilalți.
Dacă am învățat ceva ca terapeut, acesta este:
- Toată lumea are propriile secrete.
- Toată lumea are propria durere.
- Toată lumea se compară cu ceilalți. Unii mai mult decât alții, dar toți o facem.
Este condiția umană și nu trebuie să fie în continuare așa.
Fii atent la narațiunea ta. Recunoaște-ți punctele forte. Și încearcă mereu să te autodepășești, dar niciodată să te subestimezi.