Sunt mai mult decât convinsă că ai auzit de nenumărate ori despre insulină, însă cât de multe știi defapt despre aceasta, dar și rezistența la ea?
Să o luăm treptat..
Insulina este cel mai important hormon, secretat de celulele din pancreasul endocrin. Aceasta ia parte la metabolismul glucidelor, grăsimilor și proteinelor și reglează absorbția zahărului în sânge.
Celulele pancreatice sunt responsabile de producerea insulinei, iar acest proces are loc după fiecare masă. Dacă acest mecanism funcționează corect, energia obținută din alimente este utilizată imediat de către celulele și țesuturile corpului.
Cu toate acestea, se întâmplă uneori ca celulele corpului, inclusiv mușchii, țesutul adipos și organele, să aibă o sensibilitate redusă la efectele insulinei, această afecțiune fiind numită rezistență la insulină.
Rezistența la insulină este considerată ca fiind o tulburare metabolică asociată adesea cu obezitatea.
Dacă este însoțită de supraponderalitate, colesterol și trigliceride crescute sau hipertensiune, putem face referire la așa-numitul sindrom metabolic.
Combinația tuturor acestor factori crește semnificativ riscul de a dezvolta diabet de tip 2 sau ateroscleroză, cât și complicații vasculare asociate.
Cum apare rezistența la insulină?
Cauzele pot varia de la persoană la persoană. La unii oameni are o bază genetică, în timp ce pentru alții survine din tulburări hormonale ce acționează opus insulinei.
Prin urmare, rezistența la insulină merge adesea mână în mână cu boli precum:
- hipertiroidismul
- sindromul Cushing
- hiperparatiroidismul primar.
Dar poate fi, de asemenea, rezultatul:
- administrării anumitor medicamente
- preparate antivirale
- steroizi
- antibiotice
- contraceptive hormonale.
Riscul de a dezvolta rezistența la insulină apare la persoanele supraponderale și obeze, deoarece țesutul adipos face ca organismul lor să fie cel mai rezistent la insulină.
Țesutul adipos, în principal grăsimea abdominală, contribuie la dezvoltarea rezistenței la insulină prin producerea de substanțe hormonale care au un efect opus insulinei sau îi inhibă efectele și prin secreția directă în sângele acizi grași liberi.
Simptome ale rezistenței la insulină:
- lipsa de energie, oboseală constantă și somnolență
- apetit mai mare și foame constantă
- hipertensiune
- nivel ridicat de glucoză
- colesterol ridicat și trigliceride
- creșterea greutății corporale și a țesutului adipos, în special pe abdomen
stare de depresie și/sau iritabilitate.
Cum se tratează rezistența la insulină?
- schimbarea imediată a stilului de viață în ceea ce privește regimul alimentar
- introducerea în rutina zilnică a activității fizice regulate.
Când vine vorba de alimentație, trebuie să avut în vedere ca mesele consumate sa nu conțină ingrediente ce pot provoca explozii mari de insulină.
În acest scop, trebuie verificat indicele glicemic, care determină cât de rapid va crește nivelul de glucoză după consumul unui anumit produs.
Cât despre alimentele procesate, pline de zahăr și acizi grași saturați ar trebui să dispară complet din regim.
Pentru reducerea rezistenței la insulină:
- Dormi mai mult
- Fă sport zilnic sau măcar de ⅔ ori pe săptămână
- Redu nivelul stresului
- Bea ceai verde
- Încearcă să elimini surplusul de kilograme într-un mod sănătos
- Mănâncă mai multe fibre solubile
- Consumă fructe și legume
- Încearcă să elimini carbohidrații
- Redu aportul de zahăr.
Rezistența la insulină nu înseamnă că vei dezvolta prediabete sau diabet de tip 2, dar acest lucru se poate întâmpla mai devreme sau mai târziu în cazul în care nu ești dispusă să faci o schimbare în ceea ce privește obiceiurile alimentare și stilul de viață.
Consumul de carbohidrati cu moderație, efectuarea exercițiilor fizice în mod regulat și renunțarea la vicii, nu numai că te pot ajuta să eviți diabetul, dar previn și toate complicațiile de sănătate legate de boală, inclusiv boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, leziuni nervoase și probleme de vedere.
Tu ce preferi: Să previi sau să te lași în voia sorții?